Am revăzut de câteva ori serialul Star Trek, serialul Colombo, serialul Law and Order (20 de sezoane, le-am văzut pe toate de cel puțin trei ori).
Din zona comedie revăd des "Family Guy"; am avut o perioadă când o dată pe lună puneam "How to Steal a Million" (1966). Am revăzut de măcar două ori "Maddie si David" (primele 3 sezoane, restul de două sunt mai aiurea, nu mai e comedie), îmi place "Naked Gun" (și filmul și serialul - e și un mic serial); pe "Monk" l-am revăzut de vreo două-trei ori.
Din seria comediilor franceze, am avut o perioadă în care parcă eram dement, mă uitam numai la seria "Jandarmul", și cele trei "Fantomas". :) În altă perioadă, cred că o dată pe lună revedeam "Taxi" (cu Marion Cotillard!), o serie de comedie franceză foarte reușită. Revedeam cu mare plăcere filmele.
Din comediile românești revăd cu plăcere (dar mai rar acum, că le-am revăzut prea mult) seria "B.D.", "Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975), "Secretul lui Bachus" (1984), "Take, Ianke și Cadîr" (1976), "Titanic Vals"!!! (1964)... Cred că știu pe de rost "Titanic Vals", de atât de multe ori l-am revăzut.
Sunt atât de monoton în alegerile de film pentru seară! 🙂
(Am și piese de teatru radiofonic, comedii, pe care le știu aproape pe de rost, la unele încă zâmbesc, deși le-am ascultat de 100 de ori, cred. Mai mult, am povestit o scenetă cu Dem Rădulescu, nici măcar mot-a-mot, și am făcut oameni să râdă. Iar eu nu sunt Dem, și nu știu perfect sceneta. 🙂 )
---
Știți pe ce film n-am să-l revăd prea des, aproape deloc dacă nu chiar deloc? Cea mai marfă de marfă comedie, "DIN FONDURI PROPRII, BĂ!!!", pe care ne-o bagă pe gât toți papagalii care cred că dacă faci "glume cu plă și pzdă" ești amuzat.
Nu sunteți amuzanți, bă, cu comedia voastră de căcat, și cu glumele voastre de trei lei.
Iar papagalii ăștia care tot bagă pe gât un film cel mult mediocru, prin replici de tipul "E DIN FONDURI PROPRII, BĂ!!!", vă urez să aveți parte în viață numai de "comedie" din asta.
Căcat.
Știți ce alte filme sunt "DIN FONDURI PROPRII, BĂ!!!"?
Majoritatea, dacă nu toate filmele americane.
Proștilor.
Traduceți voi comedia de mare succes intergalactic și ieșiți peste graniță cu ea, să vedeți "recepție", câți râd.
Apoi comparați cu alte comedii traduse... să spunem Seinfeld?
În desenul de mai jos, cam pe unde e marele "film românesc din fonduri proprii!!"? Cam ce fel de umor e majoritar în film?
Uite de asta nici nu calc prin "mari cluburi de umor, să vezi cât râzi, ce amuzanți sunt!", pentru că mi-e silă de "cringe". Aș sta ca pe ace, "să vezi ce rahat spune acum, de nu-ți mai vine trei luni să asculți alte glume".
Am mai fost, invitat de alții, și îmi era cumva milă de "comedianți". De fapt, un sentiment amestecat, nu știam dacă să îmi fie milă sau să mă enervez pentru timpul pierdut, și, cel mai important, pentru "amatorismul", "fușerismul" celui de pe scenă.
Să-l cităm pe Dem în B.D.: "Mănâncă și ei o pâine."
OK, dar vrei să nu-mi bagi pe gât rahatul tău de film, cumva să mă scoți vinovat că-l văd ca un film de căcat, să-mi spui tu ce e amuzant, și unde să râd? Ți-ai format public de "râzăreți la glume cu plă și pzdă", nu ți-o lua în cap să crezi că ai fi vreun mare glumeț. Nu ești, ești doar unul care face "glume cu plă și pzdă", atât.
Am zâmbit de trei ori la filmul tău, la glume pe care le-am auzit în fundal, că nu prea i-ați dat replici lui Nicu Banea, de exemplu... 😉
---
Dacă ați ajuns cu cititul până aici, aș putea să îmi dau cu părerea ca un critic de film, de fapt ca unul care în liceu făcea colegii să râdă, cu riscul de a-și lua castane de la proful de mate, de exemplu.
Aș putea să iau minut cu minut să analizez filmul și să explic de ce e nasol. Dar cred că puteți și singuri.
Folosește foarte des un umor care mie nu îmi place, și este cel mai utilizat tip de umor în România: să faci mișto de anumiți oameni, de anumite tipologii de oameni.
- Dar Ciuri, asta e un umor foarte des folosit!
- Da? Identificați numărul de "oligofreni" din "marele film făcut din buget propriu!!!" și numărul de "oligofreni" din Seinfeld.
Apoi, cât "umor de situație" se folosește în "cel mai bine vândut film românesc din ultimul milion de ani!"? Ce situații sunt, amuzante? Cum sunt generate, pe ce se bazează? Sau, să pun întrebarea mai simplu: Câte situații amuzante (nu) sunt pentru că unul din cei implicați e oligofren (să nu îi spun prost)?
Și încă n-am ajuns la limbajul vulgar! Până aici, nimic de spre "glumele cu plă și pzdă".
Să spun o glumă de la Dem Rădulescu, poate vă ajută să înțelegeți genialitatea unor textieri de comedie din România, care, din păcate, nu mai trăiesc. Replici din scenetă:
- Pregătesc un nou film. El se va numi "Punctul cardinal".
- A, maestre, foarte interesant! Despre ce va fi filmul?
- Acțiunea filmului se petrece în lumea boxului; despre cardinalul Richelieu.
https://youtu.be/Bnk9jn8KWNM
Nouă minute cu Dem și am râs de 10 ori mai mult decât ore cu "cel mai comedie din fonduri proprii!".
Fiecare replică din sceneta cu Dem, fiecare trei cuvinte sunt o nouă glumă, atât de concentrate sunt. Pentru mine sunt o lecție de umor, mă învață cum să-mi folosesc inteligența pentru a face omul să râdă. Și nu se folosește deloc umorul în care râzi de proști, cum e 99% din "umorul" marelui film de succes intergalactic.
În concluzie, că pun postarea pe public și poate citește vreun străin care e mega-amuzat de film, a râs de nu a mai putut: luați filmul și tăiați "glumele" vulgare, și "glumele" în care se dorește să râdem de un prost. Ce rămâne?
De asta e un film cel mult mediocru.
- Dar astea sunt glumele care prind în România, Ciuri, ce vrei!?
- Vreau să nu mă fuți pe mine la cap că e un mare film de comedie. Poți face asta, să nu mă fuți pe mine la cap că tu ai făcut comedie acolo? Apropo, ți-am vorbit pe limbajul din film, să înțelegi, glumețul plii. Adunați-vă toți retardații și râdeți la glumele voastre de căcat, care apelează "cel mai mic numitor comun" al țării ăsteia plină de idioți (cel mai mic IQ mediu din UE), nu-mi bateți mie monedă zilnic că e un mare film. Nu e.
---
Mâine am să scriu pasaje din discuția mea cu "tipul cu vioara" de la "Divertis", care e din Vaslui, iar acum 20 de ani am fost să-l întreb de ce nu mai sunt amuzanți "Divertis", de ce nu mă mai fac să râd, ce s-a întâmplat.
Mi-a explicat logic de ce, și l-am înțeles. Asta nu înseamnă că i-am găsit din nou amuzanți, ci că am înțeles de ce nu mai erau amuzanți.
===
P.S.: În comediile pe care eu le văd foarte des, de am ajuns nici să nu mai râd, doar mă simt bine - ca o întâlnire cu prietenii -, "fraternizez" cu anumite personaje. Eu nu râd de Fantozzi, de exemplu, Fantozzi e prietenul meu care intră în situații amuzante, și reacționează la situații amuzante. Pe jumătate nu râd de el, ci cumva el mă face să râd... nu știu dacă m-am exprimat clar aici.
La fel în seria Jandarmul, în seria Taxi, în Seinfeld... râdeți de oameni, sau cu oamenii?
Columbo, care e serial polistist, are multe faze de comedie, în care chiar râd. Dar cum râd, care sunt motivele pentru care râd?
Acum analizați marele succes din fonduri proprii... care sunt motivele pentru care s-a dorit să râdem? CUM e gândită gluma, care e ținta glumei?
Cate glume NU sunt de tipul: "Hă, hă, ce prost e ăla!"?
O nație educată de Vacanța Mare și Doru Octavian Dumitru.
O nație de idioți, de maimuțe care râd de alte maimuțe... și îi spun "comedie" căcatului ăstuia.
Genialii umoriști și comedianți români se răsucesc în morminte.
