Când sosiră noii oaspeţi, hangiul Cristache Mutu îşi purtă cu mare iuţeală pântecul cât un poloboc printre mesele multe. Avea o slăbiciune pentru Caravană, care se dovedea un mâncău fără pereche. De multă vreme nu-l mai preocupau afacerile băneşti chiar dacă hanul aducea venituri grase, ci mai degrabă se simţea atras către clienţii pricepuţi în aprecierea unor bucate gustoase.
— Cristache, băiatule, strigă Caravană, în fiecare an pântecul tău mai creşte cam cât un harbuz.
— Râde hârb de oală spartă! zâmbi şăgalnic hangiul. Nici cu domnia-ta nu mă plâng. Dacă n-ai umbla atât pe drumuri, cred că ai putea să mă ajungi. Dar nu-i asta pricină de supărare. Oamenii cu pântecul rotund sunt făcuţi anume să guste toate plăcerile lumii. Iar plăcerea cea dintâi e mâncarea şi băutura. Eu îmi cunosc musafirii după înfăţişare. Cei smochiniţi la faţă şi la trup sunt o adevărată pagubă pentru un hangiu cumsecade. Ăştia fug de sosuri, de carne grasă, ori de un purceluş la tavă, cum fuge dracu de tămâie. Bagă în ei numai uscături şi ciorbe lungi, apoase. Iar la băutură mai mare jalea. Se ameţesc din te miri ce. Borţoşii ciulesc urechile şi aud zgomote de străchini cale de o poştă. Nasul îi conduce fără chip de greşeală către locurile cu mâncare aleasă. Uscăţivii sunt grăbiţi la mâncare şi se gândesc aiurea. Borţoşii au un anumit dichis, ca la o slujbă. Nu se reped asupra bucatelor. Întâi le adulmecă. Apoi le gustă. Pe urmă, le cinstesc mestecându-le domol. Dacă te repezi ca un apucat, mâncarea se strânge în ea şi nu-şi mai sloboade aromele. Dar în faţa unui plescăit molcom se alintă şi te cuprinde cu tot ce are ea mai bun. O singură dată m-am păcălit cu un slăbănog. Când l-am văzut, mi-am zis că vine de la Muntele Sfânt, unde o fi trăit numai în posturi şi rugăciuni. O arătare lungă, cu coastele ca cercurile pe butoaiele nepăpurite. După ce l-am privit cu milă, i-am propus:
„Domnule, să vă dau ceva de post şi niscaiva uscături?”
Zice:
„Nu, jupâne dragă! Eu sunt obişnuit cu lucruri alese. Dacă ai un miel de vreo zece ocale, copt în spuză şi stropit cu vin, eşti omul meu.”
„Am, domnule, i-am spus mirat. Poate că n-ar strica şi o oală cu vin.”
„Nu, vin să nu-mi dai acum! Eu n-am timp să mă opresc din mâncat, iar setea mă apucă abia la urmă. După prânz intrăm în pivniţă. Fac cinste cu vin, dat te poftesc şi la miel. Mie îmi plac borţoşii chiar dacă nu ţin până la capăt lângă nişte bucate alese. Însă ca privelişte, merită să te uiţi la ei, fiindcă ei reprezintă belşugul.”
Zic:
„Domnule, ai vorba aleasă ca omul umblat prin lume. Nouă ne plac oamenii subţiri la gusturi şi la purtare, d-aia ne-am gândit să nu vă punem la casnele iadului într-o întrecere de băutură şi mâncare cu un borţos. Să vă dau mai degrabă ceva uşor pentru desfătarea trupului. Poate n-ar strica o bucată de slănină cât o jumătate de cărămidă, uşor gălbuie de la fumul rece din timpul iernii, cu nişte pâine proaspătă de casă, a cărei coajă coaptă pe vatră e plesnită şi aspră cum e coaja gorunului bătrân. Lângă asta ar merge o ceapă cât un genunche de cal. O ceapă roşie şi iute, spartă în pumni şi umplută cu sare... ”
Zice:
„Nu!”
„Atunci, un răţoi pe varză călită. Un răţoi rumenit cum se cade, care şade cu picioarele în sus pe o movilă de varză călită, aşa, de al naibii ce e. Astea sunt bucate uşoare şi nu fac rău într-un stomac prăpădit ca al domniei-tale.”
„Ah, ah! zice el. Mă bucur când întâlnesc un hangiu de treabă. Păcat că eşti borţos. Zău, n-ai merita asemenea osândă! Să am eu bine câţi borţoşi am băgat sub masă la băutură şi mâncare!”
„Bine!” îi răspund fără asprime. Apoi m-am aşezat alături de slăbănog, hotărât să-i dau o lecţie fără să ştiu pe ce mâini am căzut. După vreo cinci ocale de carne fragedă, grăsuţă, împărţită frăţeşte, am simţit o moleşeală dulce. Când apare moleşeala, mă opresc totdeauna din mâncat. Acum nu era chip. Slăbănogul îi trăgea înainte la fel de pofticios. Până şi oasele trosneau între dinţii lui mari. După alte două ocale mi s-a părut că am vedenii. Am continuat să înghit alături de el, căsnindu-mă în apărarea sfintelor drepturi de mâncăi ale borţoşilor până am căzut prostit. La fiecare îmbucătură simţeam o sfârşeală în toate mădularele, iar trosnetul fălcilor lui se arăta depărtat ca o părere. M-am trezit în pivniţă printre butoaie. La primul butoi am băut câte o oală de vin şi ne-am închinat împreună. La al doilea butoi ne-am sărutat creştineşte. La al treilea am plâns. La al patrulea am cântat popeşte. La al cincilea mi-a perit vederea. La al şaselea am rămas fără grai. La al şaptelea mi-am căutat un loc unde să mor creştineşte. Aveam acolo un vin de Drăgăşani curat ca lacrima de prunc. Apoi m-am trezit la soare, pe iarba din curte. Însă nu în ziua aceea, ci într-a doua. După trei săptămâni l-am alungat. Parcă mai slăbise cât a stat la mine. Şi mirosea în urma lui a pagubă şi a uscăciune. Asta e, domnule Caravană. Totuşi, oamenii din soiul acesta sunt rari pe lume. Am auzit că vrei să te însori. Cred că n-ar strica ceva chibzuială. Femeia slăbănoagă e bună la dragoste. În bucătărie nu face cât o ceapă degerată. Acolo, numai grăsanele au căutare. Cum vezi una căreia îi atârnă şuncile şi are fundul cât un butoi, să ştii că e cea mai potrivită pentru o căsnicie lungă. Dragostea ţine de obicei puţin. Dar de mâncare bună ai nevoie toată viaţa. Să te fereşti de femeia care ajunează împotriva îngrăşatului, fiindcă trebuie să posteşti împreună cu ea! Să te fereşti de femeia care vorbeşte puţin! Asemenea soi de femeie adună în guşă toată otrava gândului şi e mai acră decât măcrişul. Acolo unde ciripitul ei se aude toată ziua, se umple casa de lumină. Să mă ia naiba! Te-am oprit în uşă cu vorbele mele: Pofteşte sus! Domnii Cae Indru, Ducu cel Iute, Chirilă Zece Cuţite şi părintele Grasa abia aşteptă un ospăţ cu voi.
joi, 30 septembrie 2010
miercuri, 29 septembrie 2010
marți, 28 septembrie 2010
Coperta peste coperta
Cum faci daca ai cateva carti la care tii foarte mult, carti pe care le-ai cautat mult in anticariate pentru ca editurile din 2010 nu stiu ce/cum se editeaza si cum trebuie sa arate ceva de calitate?
Ce faci sa minimizezi deteriorarea la citit a cartilor vechi?
Pai, unii fac invelitori din coala alba, sa protejeze coperta de maini murdare, transpiratie, etc.
Plecand de la ideea asta, am facut ceva putin mai bun (sper) - o supracoperta de hartie xerox, dar fara sa ascunzi ochilor coperta originala.
Un scanner, putin soft, o imprimanta color, putin "scoici" si... Voila! :-)
P.S.: Va recomand din toata inima colectia "Cavalerii" a lui Ioan Dan.
P.S.2" daca aveti deja cartile astea si vreti "supracoperta" mea, dati un mesaj, va trimit PDF-urile din poza 1... au 27MB.
Ce faci sa minimizezi deteriorarea la citit a cartilor vechi?
Pai, unii fac invelitori din coala alba, sa protejeze coperta de maini murdare, transpiratie, etc.
Plecand de la ideea asta, am facut ceva putin mai bun (sper) - o supracoperta de hartie xerox, dar fara sa ascunzi ochilor coperta originala.
Un scanner, putin soft, o imprimanta color, putin "scoici" si... Voila! :-)
P.S.: Va recomand din toata inima colectia "Cavalerii" a lui Ioan Dan.
P.S.2" daca aveti deja cartile astea si vreti "supracoperta" mea, dati un mesaj, va trimit PDF-urile din poza 1... au 27MB.
Am mai invatat ceva azi (InDesign)
"When you place text into a frame on a document page that is based on one of several threaded frames on a master page, the text flows into just the frame you click. That’s because clicking the icon in the frame overrides only that frame. However, when you hold down Shift as you click in a frame based on a master page so that text is auto-flowed, InDesign overrides all the threaded text frames, flowing text into each and creating new pages as needed."
De AICI.
De AICI.
sâmbătă, 25 septembrie 2010
UPC, ok la TV 16/9
De doua ori am scris de UPC ca sunt de cacat cand vine vorba de net.
Imi mentin declaratia. :)
Totusi azi vreau sa fac scorul 2:1 si sa spun si ceva de bine, poate nu stiati:
Daca aveti decodor UPC: Menu -> Setari -> Setari TV -> Ecran larg
Programe 16/9:
DW, RTL, Pro7, SAT1, DaVinci (daca dai zoom), TV5, Fashion TV, ProCinema, EuroSport, EuroSport2, MotorsTV, JurnalTV (program moldovean de stiri), BBC World, M6.
15 programe 16/9, e ok.
Daca aveti TV HD, si nu aveti contract cu firma pentru semnal HD, in Bucuresti, cu antena externa (de camera sau mai mare) se pot prinde HD: TVR HD, ProTV HD, Sport.ro HD.
Vizionare placuta! :-)
Imi mentin declaratia. :)
Totusi azi vreau sa fac scorul 2:1 si sa spun si ceva de bine, poate nu stiati:
Daca aveti decodor UPC: Menu -> Setari -> Setari TV -> Ecran larg
Programe 16/9:
DW, RTL, Pro7, SAT1, DaVinci (daca dai zoom), TV5, Fashion TV, ProCinema, EuroSport, EuroSport2, MotorsTV, JurnalTV (program moldovean de stiri), BBC World, M6.
15 programe 16/9, e ok.
Daca aveti TV HD, si nu aveti contract cu firma pentru semnal HD, in Bucuresti, cu antena externa (de camera sau mai mare) se pot prinde HD: TVR HD, ProTV HD, Sport.ro HD.
Vizionare placuta! :-)
Sa intelegem consumul de apa
Cata apa consuma pe zi, in medie, un om:
* trage apa la toaleta de 5 ori = 40-50 de litri
* bea = 2 litri (dar cati beau apa de la chiuveta?)
* face dus de doua ori/zi = maximum 150 de litri (150 de litri inseamna doua butoaie mari)
* spala la masina odata pe saptamana (adica, o familie de 3 persoane ar spala de 3 ori/saptamana) = 100 de litri/saptamana/om = maximum 20 litri/zi/om
* face mancare = un maximum de 3 litri/om (nu cred ca o familie de doua persoane consuma un bidon de 5 litri pe zi numai la preparatul mancarii)
* uda florile = 2 litri/zi (adica, o familie de 3 persoane si un balcon plin de flori ar consuma un bidon de 5 litri pe zi? E MULT, mor florile inecate)
spala vase = 10 litri de persoana/zi (spalati vase cu mai mult de o galeata de om/zi?)
Cam asta ar fi consumul mediu-maxim de apa AL UNEI SINGURE PERSOANE, pe zi.
Adunam: 50+2+150+20+3+2+10 = 237+rotunjire = aproximativ 240 de litri de apa consuma un om adult/zi.
240x30 = 7200 = 7,2mc/luna, cosumul mediu, sa spunem.
Daca faceti doar un dus/zi, daca nu aveti flori, daca spalati mai rar decat odata pe saptamana (mai rar de 2 ori/saptamana daca sunteti un cluplu), daca mergeti la toaleta (inclusiv pipi) de mai putin de 5 ori/zi, consumul poate scadea. :)
Daca aveti pasiuni si va murdariti des, daca dereticati prin casa zilnic, daca va place baia in cada plina cu apa(!), daca spalati balconul la 2-3 zile, daca va place sa aruncati pungi de apa pe geam, consumul poate creste. :-)
Apa rece costa astazi 3 lei/mc.
Costul apei calde variaza in functie de pretul gigacaloriei.
Vara se consuma mai multa apa rece, iarna mai multa apa calda.
Totusi, eu cred ca o singura persoana depaseste rar un consum 10mc de apa (rece+calda) pe luna.
Am pe blogul asta si un articol mai vechi...
Update 6 ianuarie 2012:
apa rece = 4,77 lei/mc
apa calda = 12 lei/mc (pret aproximativ)
-------------------------------
Un articol interesant: LINK
Conservarea apei in casa :
1. Verifica robinetele si tevile de eventuale scurgeri
- o scurgere mica poate cauza pierderi de peste 20 litri de apa pe zi
2. Nu arunca gunoaie in toaleta
- de fiecare data cand arunci un muc de tigara sau un buretel de vata in toaleta, risipesti in jur de 25 de litri de apa.
3. Verifica daca sunt scurgeri la toaleta
- pune putin colorant alimentar in rezervorul toaletei. Daca , fara a trage apa, colorantul ajunge in toaleta, atunci ai o scurgere care trebuie reparata imediat. Cele mai multe piese de schimb sunt ieftine si usor de inlocuit.
5. Instaleaza capete de dus si robinete cu aeratoare , pentru un consum redus
- Dusul cu aer, sau mai bine spus care are un aerator montat, va micsora consumul de apa cu 30 procente.
9. Opreste apa dupa ce ti-ai umezit periuta de dinti
- nu ai de ce sa lasi apa sa curga in timp ce te speli pe dinti. Umezeste periuta si umple un pahar cu apa pentru clatire
10. Clateste-ti aparatul de ras in chiuveta
- umple chiuveta cu cativa centrimetri de apa calduta. Iti vei clati aparatul la fel de bine , dar vei folosi foarte putina apa.
11. Foloseste masina de spalat vase sau rufe doar pentru incarcaturi complete
- daca folosesti masina de spalat pentru incarcaturi partiale, ajusteaza volumul de apa folosit pentru incarcatura folosita.
13. Cand speli vasele de mana , nu lasa apa sa curga pentru clatire
- daca ai o chiuveta cu doua bazine, umple unul cu apa in care sa speli vasele, celalalt bazin cu apa curata in care sa clatesti vasele dupa spalare.
14. Nu lasa robinetul deschis cand speli legumele
- spala-le intr-o chiuveta umpluta cu apa, sau intr-un vas cu apa.
15. Tine o sticla cu apa de baut in frigider
- in loc sa lasi apa de la robinet sa curga pana cand se raceste, ca sa bei un pahar, mai degraba umple o sticla cu apa si las-o in frigider.
* trage apa la toaleta de 5 ori = 40-50 de litri
* bea = 2 litri (dar cati beau apa de la chiuveta?)
* face dus de doua ori/zi = maximum 150 de litri (150 de litri inseamna doua butoaie mari)
* spala la masina odata pe saptamana (adica, o familie de 3 persoane ar spala de 3 ori/saptamana) = 100 de litri/saptamana/om = maximum 20 litri/zi/om
* face mancare = un maximum de 3 litri/om (nu cred ca o familie de doua persoane consuma un bidon de 5 litri pe zi numai la preparatul mancarii)
* uda florile = 2 litri/zi (adica, o familie de 3 persoane si un balcon plin de flori ar consuma un bidon de 5 litri pe zi? E MULT, mor florile inecate)
spala vase = 10 litri de persoana/zi (spalati vase cu mai mult de o galeata de om/zi?)
Cam asta ar fi consumul mediu-maxim de apa AL UNEI SINGURE PERSOANE, pe zi.
Adunam: 50+2+150+20+3+2+10 = 237+rotunjire = aproximativ 240 de litri de apa consuma un om adult/zi.
240x30 = 7200 = 7,2mc/luna, cosumul mediu, sa spunem.
Daca faceti doar un dus/zi, daca nu aveti flori, daca spalati mai rar decat odata pe saptamana (mai rar de 2 ori/saptamana daca sunteti un cluplu), daca mergeti la toaleta (inclusiv pipi) de mai putin de 5 ori/zi, consumul poate scadea. :)
Daca aveti pasiuni si va murdariti des, daca dereticati prin casa zilnic, daca va place baia in cada plina cu apa(!), daca spalati balconul la 2-3 zile, daca va place sa aruncati pungi de apa pe geam, consumul poate creste. :-)
Apa rece costa astazi 3 lei/mc.
Costul apei calde variaza in functie de pretul gigacaloriei.
Vara se consuma mai multa apa rece, iarna mai multa apa calda.
Totusi, eu cred ca o singura persoana depaseste rar un consum 10mc de apa (rece+calda) pe luna.
Am pe blogul asta si un articol mai vechi...
Update 6 ianuarie 2012:
apa rece = 4,77 lei/mc
apa calda = 12 lei/mc (pret aproximativ)
-------------------------------
Un articol interesant: LINK
Conservarea apei in casa :
1. Verifica robinetele si tevile de eventuale scurgeri
- o scurgere mica poate cauza pierderi de peste 20 litri de apa pe zi
2. Nu arunca gunoaie in toaleta
- de fiecare data cand arunci un muc de tigara sau un buretel de vata in toaleta, risipesti in jur de 25 de litri de apa.
3. Verifica daca sunt scurgeri la toaleta
- pune putin colorant alimentar in rezervorul toaletei. Daca , fara a trage apa, colorantul ajunge in toaleta, atunci ai o scurgere care trebuie reparata imediat. Cele mai multe piese de schimb sunt ieftine si usor de inlocuit.
5. Instaleaza capete de dus si robinete cu aeratoare , pentru un consum redus
- Dusul cu aer, sau mai bine spus care are un aerator montat, va micsora consumul de apa cu 30 procente.
9. Opreste apa dupa ce ti-ai umezit periuta de dinti
- nu ai de ce sa lasi apa sa curga in timp ce te speli pe dinti. Umezeste periuta si umple un pahar cu apa pentru clatire
10. Clateste-ti aparatul de ras in chiuveta
- umple chiuveta cu cativa centrimetri de apa calduta. Iti vei clati aparatul la fel de bine , dar vei folosi foarte putina apa.
11. Foloseste masina de spalat vase sau rufe doar pentru incarcaturi complete
- daca folosesti masina de spalat pentru incarcaturi partiale, ajusteaza volumul de apa folosit pentru incarcatura folosita.
13. Cand speli vasele de mana , nu lasa apa sa curga pentru clatire
- daca ai o chiuveta cu doua bazine, umple unul cu apa in care sa speli vasele, celalalt bazin cu apa curata in care sa clatesti vasele dupa spalare.
14. Nu lasa robinetul deschis cand speli legumele
- spala-le intr-o chiuveta umpluta cu apa, sau intr-un vas cu apa.
15. Tine o sticla cu apa de baut in frigider
- in loc sa lasi apa de la robinet sa curga pana cand se raceste, ca sa bei un pahar, mai degraba umple o sticla cu apa si las-o in frigider.
joi, 23 septembrie 2010
Probleme in sectorul 1 - odiseea continua
Azi cica s-a afisat sumarul facturilor.
SUMARUL, nu copii dupa facturile propriu-zise:
DAR INCA ODATA ADMINISTRATIA IMI DA DREPTATE
1500 DE LEI APA RECE. (vezi poza atasata)
1500/3LEI = 500mc
500mc = 500.000 de litri = JUMATATE DE MILION DE LITRI DE APA
Deci fiecare om de pe scara a consumat 18.000 de litri = O CISTERNA de om!
18000/30 de zile = 600 de litri de apa pe zi, de locatar.
Ce se pot face cu 600 de litri/zi?
600l = 10 butoaie de apa DE OM/zi
600l = 10 dusuri de om/zi
600l = fiecare om din bloc ar putea spala de 6 ori pe zi la masina.
cu 600l se poate da apa potabila la 300 de oameni (fiecare locatar putea alimenta cu apa 300 de copii din Africa, ZILNIC!)
cu 600l de apa pe zi, se poate trage apa la toaleta de 60 de ori pe zi.
OARE CAT MANANCA OAMENII DIN BLOCUL ASTA? lol
P.S.: maine seara afisez la balcon 6mp de banner:
Solutii pentru iesirea din criza
In afara sugestiei lui Mircea Badea de a fura guvernantii macar la jumatate din cat fura acum, eu as mai avea una: la stat chiar sa se munceasca. Aia chiar sa-ti rezolve problema, sa nu te mai trimita la n-spe ghisee, pe sali de asteptare, "veniti maine", etc...
Ar scadea cozile instantaneu si ar fi si mai justificate cerintele bugetarilor = ar primi mai multa aprobare de la "particulari".
La cum vad eu ca se misca treaba si coreland cu cheful de munca, ROMÂNIA NU E IN CRIZA!
Ar scadea cozile instantaneu si ar fi si mai justificate cerintele bugetarilor = ar primi mai multa aprobare de la "particulari".
La cum vad eu ca se misca treaba si coreland cu cheful de munca, ROMÂNIA NU E IN CRIZA!
marți, 21 septembrie 2010
Probleme in sectorul 1
Buna ziua,
Stiu ca poza atasata poate parea o gluma - mai ales ca e plin internetul de poze facute la afisierele blocurilor, numai ca de data asta e ceva mult mai serios.
Intretinerea pe luna asta a venit 216 ron pentru un apartament de 50mp locuit de doua persoane.
La blocul de peste drum intretinerea a venit mai putin de 50 de ron pentru o persoana care locuieste tot in 50mp (doua camere).
Noi, locatarii, nu stim ce sa facem, administratia nu vrea sa stea de vorba cu noi, ne spune ca asa iese, ca au fost pierderi mari, etc.
Pierderi de apa de 1600 de lei/scara?
Cu 1600 de lei se pot achita 500.000 de lirtri de apa = O CISTERNA PE ZI.
Chiar atat de mari sa fi fost pierderile intr-un bloc din sectorul 1?
Cheltuieli "neprevazute" au fost mai tot timpul, si luna trecuta s-a platit peste 200 de lei la un aprtament de doua camere, si acum doua luni, si acum trei luni...
NU MAI STIM CE SA FACEM, CU CINE SA REZOLVAM PROBLEMA.
Trebuie sa stiti ca blocul e plin de pensionari, nu putem face aproape nimic fara putina sustinere...
Avem nevoie de ajutorul dvs.!
Cu stima,
un grup de locatari de la scara B, Bulevardul Ion Mihalache nr. 104, bl.85 (Intersectia Ion Mihalache cu Maresal Averescu, la 15 minute de Casa Presei)
Telefonul administratiei: 0722.870.094
P.S.: am intrebat de ce nu se afiseaza toate facturile care vin si ni s-a spus ca "nu este loc la afisier". M-am oferit sa le cumpar eu doua bucati de polistiren sau de pluta...
vineri, 17 septembrie 2010
Cum iti dai seama ca ai o problema cu ceva/cineva
Cum iti dai seama ca ai o problema cu ceva/cineva... m-am surprins uitandu-ma la televizor, cu pumnul strans.
Nu sunt relaxat. Ceva nu merge, ceva e naspa.
In Romania nu e criza. Peste tot vad oameni care freaca buha sau muncesc la misto.
Nu sunt unul din ei.
Pe de alta parte, vad patroni care spun ca trebuie sa scumpeasca, ca trebuie sa faca concedieri, ca trebuie sa scada salariile pentru ca e criza.
E un fel de cerc vicios care imi da dureri de cap...
Nu sunt relaxat. Ceva nu merge, ceva e naspa.
In Romania nu e criza. Peste tot vad oameni care freaca buha sau muncesc la misto.
Nu sunt unul din ei.
Pe de alta parte, vad patroni care spun ca trebuie sa scumpeasca, ca trebuie sa faca concedieri, ca trebuie sa scada salariile pentru ca e criza.
E un fel de cerc vicios care imi da dureri de cap...
Am relansat rofreelance.net
A fost offline o perioada, acum cica e iar online.
Mai trebuie sa-l aduc la zi si voi fi pe deplin "up-to-date".
Pana una/alta, daca stiti pe cineva care are nevoie de servicii freelance de media-publicitate, recomandati-i rofreelance.net
Mai trebuie sa-l aduc la zi si voi fi pe deplin "up-to-date".
Pana una/alta, daca stiti pe cineva care are nevoie de servicii freelance de media-publicitate, recomandati-i rofreelance.net
joi, 16 septembrie 2010
taskforcetv.com
Un prieten de-al meu si-a lansat o firma de productie video.
Daca vreodata aveti nevoie de un interviu "de bine", vreo filmare de vacanta in Iraq, vreun prieten in Kosovo sau, de ce nu, probleme cu vecinii ca in "112, Politia in actiune", Mihai Ursu a lucrat cam peste tot unde a fost "fierbinte" in anii trecuti.
Dati click pe www.taskforcetv.com
A, da, si daca vreodata aveti nevoie de un site ca al lui, sunati-ma. LOL
Daca vreodata aveti nevoie de un interviu "de bine", vreo filmare de vacanta in Iraq, vreun prieten in Kosovo sau, de ce nu, probleme cu vecinii ca in "112, Politia in actiune", Mihai Ursu a lucrat cam peste tot unde a fost "fierbinte" in anii trecuti.
Dati click pe www.taskforcetv.com
A, da, si daca vreodata aveti nevoie de un site ca al lui, sunati-ma. LOL
marți, 14 septembrie 2010
Respect, Virgil Ogăşanu
Acult teatru radiofonic.... vocea lui Virgil Ogasanu e inconfundabila. Desi e "radiofonic", Virgil Ogasanu "joaca" foarte bine.
Nu stiu ce as putea sa spun mai mult, mi-e frica sa nu devin ridicol.
Fotografie sa ilustrez acest articol nu am gasit ok pe net, nu-mi place nici una. Nimeni nu a reusit sa-i surprinda acel zambet pe care il vad eu in anumite piese de teatru filmate...
Maestre, RESPECT!
Virgil Ogăşanu
S-a născut la 17 iunie 1940, la Turnu Severin.
A absovit I.A.T.C. în anul 1964, clasa prof. Beate Fredanov.
Debut
Miroiu - Steaua fără nume, regia Ion Cojar, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, 1994
Din 1965 este angajat al Teatrului Bulandra.
LINK 2
Nu stiu ce as putea sa spun mai mult, mi-e frica sa nu devin ridicol.
Fotografie sa ilustrez acest articol nu am gasit ok pe net, nu-mi place nici una. Nimeni nu a reusit sa-i surprinda acel zambet pe care il vad eu in anumite piese de teatru filmate...
Maestre, RESPECT!
Virgil Ogăşanu
S-a născut la 17 iunie 1940, la Turnu Severin.
A absovit I.A.T.C. în anul 1964, clasa prof. Beate Fredanov.
Debut
Miroiu - Steaua fără nume, regia Ion Cojar, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, 1994
Din 1965 este angajat al Teatrului Bulandra.
LINK 2
luni, 13 septembrie 2010
duminică, 12 septembrie 2010
joi, 9 septembrie 2010
Piramida lui Maslow
Piramida lui Maslow... apare pentru prima data in viata noastra (daca suntem oameni normali si nu mai mult) pe la 16 ani - clasa a X-a, in manualul de Psihologie.
Dar cum intr-a X-a aveam alte treburi de facut, la mine a aparut dupa varsta de 20 de ani...
Mereu actuala (adica nu a schimbat nimeni modelul), ma intreb uneori pe ce treapta am mai ajuns... am coborat, am urcat?
sursa foto
Flickr
Am redescoperit contul meu de Flickr... aproape ca uitasem de el, nu e atasat la adresa mea curenta de e-mail, nu mi-am amintit cum sa ma mai conectez la el, dar totusi ma bucur ca am revazut anumite poze.
Am muuulte poze, cred ca fiecare are multe poze.
Multe uitate, multe pe DVD-uri, Cd-uri, eventual diskete (sunt convins ca in Vaslui am cel putin doua diskete cu poze)... posibilitatea de a pastra "forever" si online fotografii este mult mai buna decat varianta clasica, folosirea altor suporturi de/pe care am putea sa le uitam aruncate (sau puse frumos) intr-un raft.
Puterea on-line-ului mi se pare atat de mare, incat actele mai importante le scanez si le tin intr-un loc pe www.
Sutele de foi se pot pierde, deteriora, uita de ele... un user si o parola e mult mai accesibil de memorat. Apoi intervine functia "search".
So, pentru cine ar vrea sa vada 200 de poze mai vechi de 4 ani, un simplu click pe contul meu de Flickr e suficient.
Majoritarea sunt facute cu un Canon A510, 3,1 megapixeli. A fost o scula la care am tinut enorn, as fi avut-o si acum daca nu o pierdea Alina.
Atunci a costat ceva mai mult de un salariu si o pretuiam in consecinta.... Acum, cand cu 100 de dolari iti iei un Fuji care filmeaza HD, cred ca lumea nu mai apreciaza atat de mult tehnica, munca, creierul oamenilor care au gandit aceste aparate. Pacat.
P.S.: candva am sa scriu si povestea frunzei de brusture de pe capul meu. Nu e o fotografie care sa-mi aduca amintiri frumoase, dimpotriva.
Uneori fotografiile sunt cam false, cea de sus e corecta pana la un punct.
marți, 7 septembrie 2010
Doua de pe net...
Citeam forumul romanilor din UK si am gasit asta:
Femeile britanice sunt considerate cele mai urâte din lume, lipsite de maniere şi în general de-a dreptul respingătoare, potrivit unui sondaj recent.
Consumă prea multă bere cot la cot cu bărbaţii, vorbesc vulgar, flatulează în public cu indiferenţă, sunt total lipsite de simţ estetic vestimentar şi dimineaţa le găseşti adormite prin şanţuri - cam aceasta este imaginea de care 'se bucură' femeile din Regatul Unit, conform unui sondaj internaţional.
Reprezentantele sexului frumos din Marea Britanie sunt de asemenea considerate a fi neîngrijite, supraponderale şi cu tatuaje urâte, purtând cu mândrie haine care le sunt prea mici, lăsând să se vadă excesul de grăsime.
În sondajul lansat pe internet de site-ul Real Holiday Reports britanicelor la revine 'onoarea' primului loc topul celor mai respingătoare femei cu 22,4% din voturi, fiind urmate de americance cu 16,7% din voturi. Locul trei le-a revenit germancelor cu 15,7% din voturi.
Apoi, am incercat sa caut o poza cu care sa ilustrez articolul, si am dat de alt aticol, de data asa pe BBC News:
Is that woman pregnant or fat?
Some commuters don't give up their seats for pregnant women because they fear offending someone who is just overweight, it has emerged. Here, expectant mothers give tips on how to tell the difference...
Daca in ziare au inceput sa apara articole de felul asta, e grav.
Femeile britanice sunt considerate cele mai urâte din lume, lipsite de maniere şi în general de-a dreptul respingătoare, potrivit unui sondaj recent.
Consumă prea multă bere cot la cot cu bărbaţii, vorbesc vulgar, flatulează în public cu indiferenţă, sunt total lipsite de simţ estetic vestimentar şi dimineaţa le găseşti adormite prin şanţuri - cam aceasta este imaginea de care 'se bucură' femeile din Regatul Unit, conform unui sondaj internaţional.
Reprezentantele sexului frumos din Marea Britanie sunt de asemenea considerate a fi neîngrijite, supraponderale şi cu tatuaje urâte, purtând cu mândrie haine care le sunt prea mici, lăsând să se vadă excesul de grăsime.
În sondajul lansat pe internet de site-ul Real Holiday Reports britanicelor la revine 'onoarea' primului loc topul celor mai respingătoare femei cu 22,4% din voturi, fiind urmate de americance cu 16,7% din voturi. Locul trei le-a revenit germancelor cu 15,7% din voturi.
Apoi, am incercat sa caut o poza cu care sa ilustrez articolul, si am dat de alt aticol, de data asa pe BBC News:
Is that woman pregnant or fat?
Some commuters don't give up their seats for pregnant women because they fear offending someone who is just overweight, it has emerged. Here, expectant mothers give tips on how to tell the difference...
Daca in ziare au inceput sa apara articole de felul asta, e grav.
luni, 6 septembrie 2010
Folosirea frecventă a căştilor duce la pierderea auzului
Deci da... spun si eu, ca am tinnitus. :|
Sursa - Cotidianul
Folosirea tot mai frecventă a căştilor este una din cauzele pierderii auzului în rândul adolescenţilor, arată cercetătorii americani în ediţia online a Journal of Adolescent Health.
Abbey Berg, profesor la Universitatea Pace din New York, care a condus studiul, spune că, odată cu succesul înregistrat de căşti, creşte numărul cazurilor de pierdere a auzului şi a acufenelor (ţiuitul urechilor) la adolescenţi şi adulţi, potrivit ziare.com.
"Fetele care folosesc căşti au şanse cu 80% mai mari să aibă auzul alterat faţă de cele care nu recurg la aceste aparate. Dintre adolescenţii care folosesc căşti tot mai mulţi se plâng de acufene", arată cercetătorii, care au desfăşurat studiul pe 8.710 tineri.
Abbey Berg subliniază totuşi că, deşi s-a constatat "o asociere, nu înseamnă că există o legătură de la cauză la efect".
Un alt cercetător consideră că problemele apar atunci când urechea este solicitată prea mult.
Oamenii de ştiinţă nu blamează căştile, dar spun că, dacă şi alţii pot auzi ce se ascultă la căşti în lift sau autobuz, înseamnă că sunetul este prea tare. Brian Fligor de la Children's Hospital din Boston recomandă un volum puţin mai ridicat decât al unei conversaţii.
Pentru protejarea urechilor şi a auzului, Abbey Berg recomandă folosirea căştilor "nu mai mult de o oră pe zi, la 60% din volumul maxim". În cazul căştilor introduse în urechi, "trebuie luate cele mai mari precauţii", pentru că presiunea sunetului este mai accentuată decât la căştile fixate pe urechi.
Sursa - Cotidianul
Folosirea tot mai frecventă a căştilor este una din cauzele pierderii auzului în rândul adolescenţilor, arată cercetătorii americani în ediţia online a Journal of Adolescent Health.
Abbey Berg, profesor la Universitatea Pace din New York, care a condus studiul, spune că, odată cu succesul înregistrat de căşti, creşte numărul cazurilor de pierdere a auzului şi a acufenelor (ţiuitul urechilor) la adolescenţi şi adulţi, potrivit ziare.com.
"Fetele care folosesc căşti au şanse cu 80% mai mari să aibă auzul alterat faţă de cele care nu recurg la aceste aparate. Dintre adolescenţii care folosesc căşti tot mai mulţi se plâng de acufene", arată cercetătorii, care au desfăşurat studiul pe 8.710 tineri.
Abbey Berg subliniază totuşi că, deşi s-a constatat "o asociere, nu înseamnă că există o legătură de la cauză la efect".
Un alt cercetător consideră că problemele apar atunci când urechea este solicitată prea mult.
Oamenii de ştiinţă nu blamează căştile, dar spun că, dacă şi alţii pot auzi ce se ascultă la căşti în lift sau autobuz, înseamnă că sunetul este prea tare. Brian Fligor de la Children's Hospital din Boston recomandă un volum puţin mai ridicat decât al unei conversaţii.
Pentru protejarea urechilor şi a auzului, Abbey Berg recomandă folosirea căştilor "nu mai mult de o oră pe zi, la 60% din volumul maxim". În cazul căştilor introduse în urechi, "trebuie luate cele mai mari precauţii", pentru că presiunea sunetului este mai accentuată decât la căştile fixate pe urechi.
The Real…: The Real Romania
Nu pot da embed asa ca dati voi CLICK PE LINK. :)
Reportajul e facut in 2006.
Eu, de fapt, eram interesat sa aflu mai multe despre Berlin.
La fel, nu pot da embed, asa ca, daca vreti sa-l vedeti, dati voi CLICK PE LINK.
Reportajul e facut in 2006.
Eu, de fapt, eram interesat sa aflu mai multe despre Berlin.
La fel, nu pot da embed, asa ca, daca vreti sa-l vedeti, dati voi CLICK PE LINK.
Fragment din romanul "Cavalerii" de Ioan Dan
NU PREA ARE CRATIME pasajul (cred ca buba a fost la OCR), incearca sa-l citesti fara...
În timp ce sfinţiilelor pândeau trecerea lui Sigismund Báthory, Costache Caravană se ţinea pe pârtia de urme. Zambilica, ofensat de tăcerea călăreţului, călca fără tragere de inimă. Ghicindui supărarea, Costache începu să sporovăiască uşor la urechile slutului armăsar, iar Zambilica se învioră dintro dată. Din vreme în vreme, singuratecul călător aluneca de pe cal şi lăsa unele semne tainice pentru prieteni. Când poposi la Măgura Vulpii, tolănit în iarba grasă de atâta sănătate, auzi zgomot slab în spatele său. Apucă pistolul cu un gest fulgerător şi se rostogoli întro parte, dar dintre copaci îşi făcu apariţia Cae Indru.
— Era chiar timpul să mă ajungi, zise Caravană cotrobăind prin buzunarele fără fund ale hainei. Mi se urâse de atâta singurătate.
Indru îl privi amuzat. Rotofeiul său prieten scoase din adâncurile hainei o bucată de brânză şi muşcă lacom.
— Vrei? întrebă Caravană arătândui brânza a cărei culoare albă părea destul de îndoielnică.
— Nu, mulţumesc! zâmbi Cae.
— Păcat! răspunse grăsunul. Brânza adevărată şi bună o dibăceşti întâi după culoare. Când bate uşor în verde înseamnă că şia lepădat umezeala din ea. E drept că miroase niţel, însă fără asemenea calităţi poate să nu fie brânză, ci o lipie oarecare. Cunosc oameni care şi-au vindecat bojocii mirosind brânză veche. Am un prieten în Câmpia Zărandului. Brânză ca ăsta n-am pomenit să mai facă cineva. El îmi zicea că brânza cu cât miroase mai a dracului, cu atât devine mai gustoasă. Prietenul meu şi-a ridicat o căsuţă la margine de codru. Într-o toamnă, având unele treburi prin acele părţi, miam zis că nar strica să gust nişte brânză bună. Dar mă aflam în plină pădure şi se lăsase o ceaţă aşa din senin. Era o ceaţă deasă printre copaci de puteai săţi bagi degetele în ochi. Mam rătăcit. Chiar un vulpoi ca mine pe asemenea ceaţă se dovedeşte neputincios. M-am gândit că o să tremur toată noaptea. Însă, pe neaşteptate, simt un curent de aer proaspăt. Crengile de sus ale pădurii încep să geamă. Bătea vântul. Şi cum şedeam aşa cam trist, rezemat de şaua Zambilicăi, bag de seamă că în curentul de aer se simţea un miros greu. Încalec pe Zambilica, ne luăm pe direcţia curentului şi după trei ceasuri de galop ajungem la casa gospodarului. Un ageamiu ar fi tremurat toată noaptea în pădure, gândinduse că mirosul vine de la un stârv, sau de la un dihor.
Altădată m-am dus acolo cu un prieten căruia am avut neprevederea săi laud brânză din Câmpia Zărandului. Era un ins cam subţire, aplecat spre fineţuri şi lucruri de preţ. Când ne apropiem la vreo două ceasuri călare de căşărie, numai ce îl văd pe om că începe să se clatine.
Zic: "Ţie rău?"
Zice: "Simt în aer un miros ca de la o haită de dihori."
După un ceas, văd cum se ridică părul pe calul prietenului meu. Zambilica e rezistent la mirosul de brânză, dar calul acestuia se bălăbănea când întro parte, când în alta, ca beţivii. Însoţitorul meu era un om brav. A rezistat voiniceşte până când am ajuns la vreo cinci sute de paşi în faţa căşăriei. Acolo căzură ca trăsniţi şi om şi animal. Am descălecat degrabă. Amândoi se arătau fără vlagă. L-am strigat pe brânzar. Acesta sa uitat lung la ei şi mia zis:
"Mirosul de dihor omoară destul de rar un bărbat voinic. Dar cel de brânză veche are putere chiar şi asupra dobitoacelor. Scoate-i de aici înainte de ai apuca damblaua!"
Apoi ne-am depărtat de căşărie. După o goană de un ceas, prietenul şi-a recăpătat vederea. Peste alt ceas a mişcat o mână, iar la o jumătate de zi ia revenit graiul.
Odată sau abătut nişte lotri prin Câmpia Zărandului cu gândul să prade căşăria. Pe cel mai slab dintre ei la doborât mirosul cam la o poştă. Conducătorul lor, un zdrahon mare cât o uşă, a ajuns până în faţa căşăriei unde a mai avut puterea să strige:
"Dau o baniţă cu galbeni celui care mă cară până după dealul de colo." Apoi, a căzut lat.
Acum opt ani găsesc în pădure o gloabă de catâr pe care atârna pielea ea poalele cămăşii ieşite din pantaloni. De slab şi de pricăjit ce era, călca parcă în străchini. Miam zis săl duc până la căşărie, iar dacă moare, săi tăbăcesc pielea. Când ajungem cam în bătaia mirosului, o dată îl văd pe schilod că se îndreaptă de spinare şi porneşte la drum cu toată nădejdea. Pe măsură ce ne apropiam, nărodul de catâr călca mai apăsat şi mai sprinten. Iar când mai aveam doar un sfert de ceas până acolo, se pune slăbănogul pe o goană că abia mă ţineam după el cu Zambiliea. Ajungem în căşărie şi mă uit mirat la arătare. Se învârtea de colo până colo, fudul ca un rege al catârilor. Trăgea aer în piept până se umfla ca un cimpoi şi-l slobozea parcă a părere de rău. După două săptămni se rotunjise binişor. Ara vrut să-l iau cu mine, dar n-a fost chip. Se lăsa pe picioarele din spate şişi bălăbănea căpăţâna a nesupunere. Nam mai fost de mult pe la căşărie. Am mai îmbătrânit niţel şi nu mai rabd atât de bine mirosul. Ultima dată am plecat cu dureri de cap. Chiar şi Zambilica începe să tremure când simte mirosul căşăriei.
— Mai taie lumea piroane, dar nu ca tine, râse Ducu cel Iute făcânduşi apariţia de după copaci.
— Să crezi tu că sunt piroane! bombăni Caravană. Am să te duc o dată în Câmpia Zărandului.
Ducu făcu o ocheadă spre Indru, observând brânza din mâinile grăsunului.
IOAN DAN
În timp ce sfinţiilelor pândeau trecerea lui Sigismund Báthory, Costache Caravană se ţinea pe pârtia de urme. Zambilica, ofensat de tăcerea călăreţului, călca fără tragere de inimă. Ghicindui supărarea, Costache începu să sporovăiască uşor la urechile slutului armăsar, iar Zambilica se învioră dintro dată. Din vreme în vreme, singuratecul călător aluneca de pe cal şi lăsa unele semne tainice pentru prieteni. Când poposi la Măgura Vulpii, tolănit în iarba grasă de atâta sănătate, auzi zgomot slab în spatele său. Apucă pistolul cu un gest fulgerător şi se rostogoli întro parte, dar dintre copaci îşi făcu apariţia Cae Indru.
— Era chiar timpul să mă ajungi, zise Caravană cotrobăind prin buzunarele fără fund ale hainei. Mi se urâse de atâta singurătate.
Indru îl privi amuzat. Rotofeiul său prieten scoase din adâncurile hainei o bucată de brânză şi muşcă lacom.
— Vrei? întrebă Caravană arătândui brânza a cărei culoare albă părea destul de îndoielnică.
— Nu, mulţumesc! zâmbi Cae.
— Păcat! răspunse grăsunul. Brânza adevărată şi bună o dibăceşti întâi după culoare. Când bate uşor în verde înseamnă că şia lepădat umezeala din ea. E drept că miroase niţel, însă fără asemenea calităţi poate să nu fie brânză, ci o lipie oarecare. Cunosc oameni care şi-au vindecat bojocii mirosind brânză veche. Am un prieten în Câmpia Zărandului. Brânză ca ăsta n-am pomenit să mai facă cineva. El îmi zicea că brânza cu cât miroase mai a dracului, cu atât devine mai gustoasă. Prietenul meu şi-a ridicat o căsuţă la margine de codru. Într-o toamnă, având unele treburi prin acele părţi, miam zis că nar strica să gust nişte brânză bună. Dar mă aflam în plină pădure şi se lăsase o ceaţă aşa din senin. Era o ceaţă deasă printre copaci de puteai săţi bagi degetele în ochi. Mam rătăcit. Chiar un vulpoi ca mine pe asemenea ceaţă se dovedeşte neputincios. M-am gândit că o să tremur toată noaptea. Însă, pe neaşteptate, simt un curent de aer proaspăt. Crengile de sus ale pădurii încep să geamă. Bătea vântul. Şi cum şedeam aşa cam trist, rezemat de şaua Zambilicăi, bag de seamă că în curentul de aer se simţea un miros greu. Încalec pe Zambilica, ne luăm pe direcţia curentului şi după trei ceasuri de galop ajungem la casa gospodarului. Un ageamiu ar fi tremurat toată noaptea în pădure, gândinduse că mirosul vine de la un stârv, sau de la un dihor.
Altădată m-am dus acolo cu un prieten căruia am avut neprevederea săi laud brânză din Câmpia Zărandului. Era un ins cam subţire, aplecat spre fineţuri şi lucruri de preţ. Când ne apropiem la vreo două ceasuri călare de căşărie, numai ce îl văd pe om că începe să se clatine.
Zic: "Ţie rău?"
Zice: "Simt în aer un miros ca de la o haită de dihori."
După un ceas, văd cum se ridică părul pe calul prietenului meu. Zambilica e rezistent la mirosul de brânză, dar calul acestuia se bălăbănea când întro parte, când în alta, ca beţivii. Însoţitorul meu era un om brav. A rezistat voiniceşte până când am ajuns la vreo cinci sute de paşi în faţa căşăriei. Acolo căzură ca trăsniţi şi om şi animal. Am descălecat degrabă. Amândoi se arătau fără vlagă. L-am strigat pe brânzar. Acesta sa uitat lung la ei şi mia zis:
"Mirosul de dihor omoară destul de rar un bărbat voinic. Dar cel de brânză veche are putere chiar şi asupra dobitoacelor. Scoate-i de aici înainte de ai apuca damblaua!"
Apoi ne-am depărtat de căşărie. După o goană de un ceas, prietenul şi-a recăpătat vederea. Peste alt ceas a mişcat o mână, iar la o jumătate de zi ia revenit graiul.
Odată sau abătut nişte lotri prin Câmpia Zărandului cu gândul să prade căşăria. Pe cel mai slab dintre ei la doborât mirosul cam la o poştă. Conducătorul lor, un zdrahon mare cât o uşă, a ajuns până în faţa căşăriei unde a mai avut puterea să strige:
"Dau o baniţă cu galbeni celui care mă cară până după dealul de colo." Apoi, a căzut lat.
Acum opt ani găsesc în pădure o gloabă de catâr pe care atârna pielea ea poalele cămăşii ieşite din pantaloni. De slab şi de pricăjit ce era, călca parcă în străchini. Miam zis săl duc până la căşărie, iar dacă moare, săi tăbăcesc pielea. Când ajungem cam în bătaia mirosului, o dată îl văd pe schilod că se îndreaptă de spinare şi porneşte la drum cu toată nădejdea. Pe măsură ce ne apropiam, nărodul de catâr călca mai apăsat şi mai sprinten. Iar când mai aveam doar un sfert de ceas până acolo, se pune slăbănogul pe o goană că abia mă ţineam după el cu Zambiliea. Ajungem în căşărie şi mă uit mirat la arătare. Se învârtea de colo până colo, fudul ca un rege al catârilor. Trăgea aer în piept până se umfla ca un cimpoi şi-l slobozea parcă a părere de rău. După două săptămni se rotunjise binişor. Ara vrut să-l iau cu mine, dar n-a fost chip. Se lăsa pe picioarele din spate şişi bălăbănea căpăţâna a nesupunere. Nam mai fost de mult pe la căşărie. Am mai îmbătrânit niţel şi nu mai rabd atât de bine mirosul. Ultima dată am plecat cu dureri de cap. Chiar şi Zambilica începe să tremure când simte mirosul căşăriei.
— Mai taie lumea piroane, dar nu ca tine, râse Ducu cel Iute făcânduşi apariţia de după copaci.
— Să crezi tu că sunt piroane! bombăni Caravană. Am să te duc o dată în Câmpia Zărandului.
Ducu făcu o ocheadă spre Indru, observând brânza din mâinile grăsunului.
IOAN DAN
joi, 2 septembrie 2010
miercuri, 1 septembrie 2010
Cat poti tine un secret
Cat poti tine un secret? Eu... 4 zile. MAXIMUM.
Asa ca, nu-mi incredintati nici un secret, ok? mai devreme sau mai tarziu il va afla toata lumea.
La naiba! :(
Asa ca, nu-mi incredintati nici un secret, ok? mai devreme sau mai tarziu il va afla toata lumea.
La naiba! :(
Abonați-vă la:
Postări (Atom)