duminică, 17 mai 2015

Testament

Pentru ca se pare ca moartea poate veni oricand (chiar oricand); de exemplu, trebuie sa merg la inmormantarea varului meu care a fost mai mic decat mine - a murit de cancer; m-am gandit ca nu ar fi rau sa existe de pe-acum un testament (fie el si online) a ceea ce vreau sa se intample daca voi muri subit.

Pentru inceput, cam nimic din "asa se face", "asa e obiceiul" nu as vrea sa se intample.

Nu as vrea ca lumea sa poarte doliu 
Adica, ideea de "doliu" ar trebui sa fie mai mult decat niste haine negre, si daca il scoatem de pe lista "asa se face", se pare ca nu ajuta cu nimic sa porti haine negre.
Vrei sa porti negru, foarte bine. Daca iti place portocaliu, deja cred ca ar fi o culoare mai ok.
De fapt, o inmormantare in care toti sunt imbracati "pimps", mi se pare foarte faina.
Pimps it is!



Daca popa cere mai mult decat fac hainele cu care sunt imbracat acum (adica un maximum de 50 de euro), deja nu mai e nevoie de tot tacamul.
Imi dati foc si ma puneti intr-o urna, sub forma de cenusa.
Nu chestui ca om viu bani pe prostii, chiar trebuie ca trupul fara suflet (cadavrul) sa primeasca mai multa atentie decat trupul insufletit?
So, CHEAP.

Fara parastase
Mi se pare naspa, la moartea mea nu vreau asa ceva. De pomana daca vreti sa dati, cautati niste copii la scoala dar care au greutati in familie.
Nu, nu toti pomanagiii de la usa biericii sunt saracii, exista foarte multi saraci care nu spun ca sunt saraci.
De pomana vreau sa dati rechizite scolare, carti si tablete, unor copii cu adevarat necajiti.
De exemplu, copii ca cei la Balteni. Au nevoie de ajutor mai mult decat altii care habar n-au pe ce lume se afla.

Nu chemati lumea sa vina de pe unde e ea
NU VREAU, insist sa nu vina decat cei care au chef sa vina sa ma vada mort.
De fapt, toata viata mi-am dorit sinceritate maxima - nu ti-a placut de mine viu, te-a durut la basca, ce sens mai are sa vii "ca asa se face", atunci cand sunt mort?
So, astept EXCLUSIV numai pe cei care chiar vor sa vina sa ma vada.
Nu va formalizati cu "etichete", oricum sunt mort, cui ii mai pasa?

As vrea sa spuneti glume
Daca va decideti sa veniti pana la urma (repet, e optional), as vrea sa spuneti glume. Ca la marii comedianti (cva ce mi-am dorit sa fiu candva), priveghiul sa fie plin de glume si veselie. Un fel de petrecere cu mortul pe masa, bineinteles fara ipocriziile de tipul "asa nu se face". Puii mei, e moartea mea, eu asa vreau sa fie.



Cei 3 lei pe care-i voi avea in cont cand voi muri
Cred ca va dati seama ca ce scrie in lege e un cacat, si singurii "urmasi" ai mei sunt doar cei care m-au suportat in anii cat am fost viu. Pe lista nu poate fi decat o persoana (si nu, nu e mama), asa ca treaba e simpla.
Care crede ca i se cuvine ceva, dar eu NU consider ca i se cuvine ceva, promit ca vin dupa el ca strigoi, sa-i rup capul.

Cam atat e testamentul meu, facut azi 17 mai 2015.
Nu pot semna, dar declar ca sunt in deplinatatea facultatilor mintale (cate le mai am, ca o diploma inca n-am fost in stare sa am pana acum).


Al vostru,
Cristian Ciureanu


P.S.:
Dorinele, stiu ca nu iti placea poza asta, dar e una din favoritele mele.
Pozele mai noi cu tine au ceva care nu-mi prea place. Pe undeva te-ai pierdut, prietene, si uneori cred ca asta a contribuit la situatia ta de acum. 


De "odihnit in pace" nu prea ai avea de ce, la 30 de ani, asa ca sper ca vei canta la pian pentru cei de pe lumea cealalta. :(

Niciun comentariu: