Exista un topic deschis pe Softpedia:
Unde vreti sa plecati din tara?
(Daca te bate gandul sa pleci din tara, unde ai pleca si de ce?)
Pentru ca despre asta discut weekend de weekend cu Alina (duminica, cand ne plimbam :) ) am sa pun aici postarea mea de pe topic:
Am fost in mai multe tari, de cele mai multe ori am stat in cartiere muncitoresti pentru ca am vrut sa vad cum se traieste cu adevarat, nu "sa vizitez" sau alte dude de turist.
De 4 ori am stat la Roma (in medie 4-5 zile, un maxim de 2 saptamani in 2006), am stat 11 luni in Londra, o saptamana la Paris, 2 saptamani in Praga, o saptamana in Brno, 3 saptamani in Barcelona, 4 zile in Madrid, 2 luni in Istanbul, o saptamana in Hamburg, 4 zile in Berlin... am mai fost in Budapesta, Dublin, Belfast, Armagh (Irlanda de Nord), Bratislava, Viena... si daca ma mai uite pe pasaport am sa mai vad cateva vize de intrare in alte locatii. (nu ma apuc sa trec si iesirile in Bulgaria, in vacanta. )
Am trait si bune si rele, mi-a fost si bine, mi-a fost si rau...
Din cate orase am vazut si le-am simtit (repet, am incercat sa fiu un locuitor, nu un turist), topul meu arata asa:
1. Hamburg (am stat o saptamana... una dintre cele mai frumoase saptamani din viata mea. Si aici nu includ strada de "curve legale". )
2. Praga (cea mai mare densitate de cariucioare cu copii - nici cand am fost mic si ma plimba mama prin parc, parca nu erau atat de multe)
3. Roma (daca stii pe unde sa mergi, uneori te simti in Romania - si nu din cauza jegului Asta e de bine, sentimentul de "acasa" e placut)
4. Barcelona (mi-ar placea sa fac o facultate acolo - poate pentru ca am locuit intr-un campus si m-am plimbat prin doua universitati: UAB si UB)
5. Dublin (am stat o zi dar a fost cea mai "animata" experienta)
6. Londra (desi am stat un an, nu e pe primul loc in topul meu.)
7. Berlin (cred ca o luna as locui numai in zona zidului si as sapa prin biblioteci. Berlin e unul dintre orasele unde poti simti cu adevarat istoria contemporana - natzi, comunisti, etc)
8. Paris (e atat de jos in topul meu din cauza arabilor... si desi am stat in zona Montmartre, la 5 minute in jos era zona magazinului Tati, unde nu prea se vorbea franceza. Paris a fost primul oras in care mi-a fost frica de imigranti -> si am facut oarece sport de contact la viata mea).
9. Brno (unul dintre cele mai linistite orase din cate am vazut - pacat ca nu se vorbeste decat ceha)
---------
Mai imi place Budapesta (am stat 2 zile); nu m-as stabili in Viena, Bratislava (mi se pare Bucuresti), Istanbul (zona bazarului Topkapi e ca zona Crangasi)
Un comentariu:
Salut,
De cateva saptamani tot citesc la blogul tau. Imi place stilul in care scrii dar nu sunt de acord cu toate parerile tale. Probabil si din cauza asta il citesc.
Eu acum sunt student la info si vreau sa plec din tara. Acum vreo luna am fost in Cehia in Plzen si m-a fascinat tot ce am vazut.
O lume asemanatoare cu Romania dar totusi extrem de diferita. Sentimentul care l-am avut cel mai des a fost de respect. Toata lumea, de la profesorul universitar pana la vanzatoarea de la ziare iti vorbea cu respect si te facea sa te simti bine. Nu am avut niciodata sentimentul asta in Romania.
Esti norocos ca ai putut sa vezi atatea si totusi de ce te-ai intors in Romania?
Trimiteți un comentariu