luni, 25 aprilie 2011

Cozonacii Velpitar

Cine ma cunoaste stie ca am cateva probleme cu anumite mancaruri. Daca acum 10 ani mancam aproape orice, acum "ma tavalesc (la propriu) in chinuri" (citat Badea) cand mananc prostii.
Am inceput sa tai de pe lista de alimente: maioneza din comert, usturoiul din China, borsul foarte acru, prajeli la tigaie, carnatii, copturi, chiftelele din IKEA.

Candva mancam cozonaci cu zecile, acum trebuie sa stau cu o cutie de Dicarbocalm daca mananc asa ceva.
Totusi, acum de Paste, ca sa pastram traditia, am spus sa cumparam si cozonac.
Cum bataile pe cozonacii de la Carrefour au devenit clasice, am spus sa luam un cozonac ambalat.



Asa am descoperit cozonacul de la Velpitar, un produs care (acum) e pe lista copturilor care nu imi dau arsuri.
Nu este extraordinar de reusit (mama mea face produse muuuuult mai bune), dar nu-mi da arsuri.

Nu stiu ce si cat pun Velpitar in cozonaci dar ma simt foarte bine cu ei. Nu au foarte multa umplutura (asta e de naspa), dar pentru faptul ca nu-mi provoaca reactii adverse, am sa mai cumpar.


Si ca sa nu se creada ca fac reclama platita, trebuie sa stiti ca painea Velpitar nu e si nu va fi deloc pe lista mea de cumparaturi. Sunt muuult mai multe marci inaintea ei, si prefer sa cumpar ceva mai bun. :p

Un comentariu:

Anonim spunea...

e un ca.at de cozonac,si nuti da arsuri ca baga o tona de chimicale in el.e oribil....se vede ca nai mai mancat un cozonac adevarat de mult.io am vrut sal arunc pe geam,da mia fost frica sa nu omor pe cineva