Uneori trecutul loveste cu amintiri. De asta e bine sa faci numai lucruri de care sa fii constient si pe care sa nu le regreti...
In unele zile regret ca nu le-am rupt capul catorva oameni care ar fi meritat-o (dar nu e timpul pierdut, viata e lunga), in alte zile mi-aduc aminte de lucrurile naspa pe care le-am facut. Lucruri de care imi pare rau acum.... mai multe in trecut, mult mai putine odata cu trecerea timpului.
Azi vreau sa cer scuze fostilor elevi pe care i-am lovit cu cartea in cap (am fost un an profesor suplinitor).
De fiecare data cand imi aduc aminte ca "practicam" asa ceva, nu mai pot de rusine. :(
Am fost mic si prost, si vreau sa-mi cer scuze acum.
Nu stiu ce s-a ales de acei oameni, acum au 25-26-27 de ani. Daca sunt intr-o stare grea sper ca asta nu se datoreaza cartilor mele.
Imi pare rau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu