Mingea de fotbal... fragment din seria "Dutu si Lucu" de Eduard Jurist

Povesti intre tata si fiu:


- Ştii, o dată am strîns două mii de capace de bere Azuga şi m-am dus cu sacul cu capace la un magazin, unde mi-au dat pe ele o minge de fotbal. Nu pot să-ţi spun ce fericit eram! Era aşa de nouă şi frumoasă, că mi-era milă să dau cu piciorul în ea! In prima noapte am dormit cu mingea în pat. A doua zi, m-am dus cu ea pe terenul viran din spatele.caselor, acolo unde ne strîngeam cu băieţii, şi nu poţi să-ţi înehipui ce mîndru eram şi cît mă invidiau toţi. Mai ales era unu', Botcu Emil, care avea minge de fotbal, dar nu voia să ne-o dea să ne jucăm cu ea. Dar mingea lui era trei sferturi, pe cînd a mea era măsură întreagă. Adevărată, ca la meciurile! adevărate. Ei, şi pe urmă .. .
Tata începu să rîdă.
- Şi pe urmă? am întrebat eu.
- Pe urmă, bineînţeles, dintr-un şut am spart un geam la o casă. Şi a ieşit de acolo un bărbat voinic şi mustăcios care mi-a spus că „mingea se confiscă". îţi dai seama ce disperat am fost. Nu ştiam ce să fac. Să duc tratative cu tata, să meargă el să discute cu mustăciosul şi să plătească geamul? Dar asta însemna „s-o încasez". Să mă duc eu să mă milogesc să-mi dea mingea înapoi, slabă speranţă... Dar s-a întîmplat ca mustăciosul să aibă o fată cu vreo doi ani mai mică clecît mine. Ei, fata asta a luat mingea „confiscată" şi mi-a aruncat-o, cîteva zile mai tîrziu, peste gard. Pe urmă am făcut cunoştinţă cu ea şi ne-am împrietenit. Şi am rămas prieteni pentru toată viaţa. O cunoşti şi tu.
- Serios? Cine e?
- Mama ta.